AMINOACIZII ESENȚIALI ȘI NEESENȚIALI. GLUTATIONUL

 

Ce sunt aminoacizi?

            Sunt o unitate crucială a proteinei, conținând un grup amino și un grup carboxilic. Ele joacă un rol important în procesul de exprimare a genelor, care include o ajustare a funcțiilor proteinelor care facilitează ARN mesager. Sunt imperativi pentru susținerea sănătății unui orgasm uman.

Principalele funcții sunt – producerea hormonilor, realizarea structurii musculare, funcționalitatea sistemului nervos, buna funcționare a organelor vitale și asigură viața celulară. În cazul în care aminoacizii sunt deficitari sinteza proteinelor ar înceta. Fără aminoacizi, oamenii ar experimenta oboseală, iritabilitate, dezechilibre hormonale, uneori chiar și depresie.

 

  1. Clasificarea

Experții clasifică aminoacizi pe baza unei varietăți de caracteristici, inclusiv dacă oamenii le pot dobândi prin dietă. În consecință, oamenii de știință recunosc trei tipuri de aminoacizi: neesențial, esențial, esențial condiționat.

 

  1. Ce sunt aminoacizii esențiali?

Sunt compuși organici formați din Azot, Carbon, Hidrogen și Oxigen împreună cu un grup de lanț lateral variabil. Corpul uman are nevoie de 20 de aminoacizi pentru creștere, regenerare sau funcționalitate corectă. Chiar dacă toți cei 20 sunt importanți pentru supraviețuire doar 9 dintre ei sunt clasificați ca esențiali (histidina, leucina, izoleucina, metionina, fenilalanina, treonina, triptofanul și valina). “Cei 9” nu pot fi sintetizați de organism, astfel un aport exogen prin dietă este obligatoriu.

 

Cele mai bune surse, cu atenție pe disponibilitate și procent de absorbție, sunt proteinele animale – carne albă sau roșie, pește, ouă.

  • Fenilalanina- precursor pentru neuro-transmițători precum – tirozina, dopamina, epinefrina și noradrenalina, cu un rol important în structura și funcția unor proteine și enzime sau pentru sinteza altor aminoacizi (AA)
  • Valina– este unul dintre cei 3 AA cu lanț ramificat, ajută la stimularea creșterii musculare și regenerare, dar este implicat și în producerea de energie
  • Treonina– parte principală din proteinele structurale cum ar fi colagenul sau elastina, jucând și un rol esențial în metabolismul grăsimilor cât și în funcția imună
  • Triptofanul – este precursor al serotoninei, un neurotransmițător ce reglează apetitul, somnul sau starea de bine
  • Metionina – joacă un rol important în metabolism și detoxifiere, necesar pentru creșterea țesuturilor cât și absorbția mineralelor precum Zincul sau Seleniu
  • Leucina – un aminoacid cu lanț ramificat, esențial pentru sinteza proteinelor și reconstrucție musculară, ajută la reglarea glicemiei stimulând vindecarea rănilor și producea de hormoni de creștere
  • Izoleucina – ultimul AA cu lanț ramificat, este implicat în metabolismul muscular, dar cu rol esențial în funcția imună, producerea de hemoglobină și reglarea energiei
  • Lizina – joacă un rol major în sinteza proteinelor, producerea de hormoni și enzime cât și absorbția Calciului, dar participă activ și la sinteza de colagen și elastină
  • Histidina – utilizată pentru producerea de histamină – neurotransmițător vital pentru răspunsul imun, digestie, funcție sexuală dar și ciclu circadian

Histidinaeste un aminoacid care esteclasificat ca essential condiționat, deoareceorganismuluman nu are întotdeaunanevoie de eapentru a funcționaîn mod corespunzător.Astfel, aminoaciziiesențialcondițional nu sunt de obiceinecesariîndietaumană, dardevinesențialiînanumitecircumstanțe.

  1. Ce sunt aminoacizi neesențiali?

salmon food

Aminoacizii neesențiali sunt produși de organismul uman fie din aminoacizi esențiali, fie din defalcări normale ale proteinelor. Aminoacizii neesențiali includ:

  • Asparagina – rol esențial în biosinteza glicoproteinelor, creșterea rezistenței la oboseală și a performaței sportive, îmbunătășirea funcțiilor ficatului
  • Alanina – ajută organismul sa convertească glucoza în energie. În timp ce eliberează toxinele din ficat, contribuie semnificativ la refacerea musculară în special după o activitate fizică intensă. Sunt studii ce susțin ca alanina este importantă în reducerea LDL-colesterolului, atunci când este combinată cu arginina și glicina.
  • Arginină – cu rol în divizia celulară, ajutând și accelerând cicatrizarea rănilor, eliminând amoniacul din organism, un precursor al oxidului nitric care cauzează vasodilatație, cu utilitate semnificativă în răceli, hipertensiune arterială, migrene, disfuncții erectile, infertilitate masculină
  • Acid aspartic – rol major în ciclu Krebs, important pentru rezistență la efort, sănătatea creierului și funcționalitatea neuronală
  • Acid glutamic – este necesar pentru funcția normală celulară, reușind să treacă bariera hemato-encefalică susține funcțiile creierului, transformând excesul de amoniac în glutamină, un antioxidant esențial
  • Glutamină – este cel mai activ AA implicat în procesele metabolice, este convertit în glucoza atunci când organismul are nevoie de extra energie, reglând glicemia și pH-ul, vital pentru un sistem imun funcționabil
  • Prolina – componentă esențială a colagenului, este important pentru funcționalitatea articulațiilor și tendoanelor, obținându-se acidul glutamic, nu este necesară o adiție în dietă, diminuează plăcile de ateroscleroză prin întărirea musculaturii inimii
  • Glicină – asigură un sistem digestiv sănătos, reglând sinteza de acizi biliari, joacă un rol esențial ca inhibitor neutrotransmițător, important pentru dezvoltarea mușchilor scheletici, țesuturi sau în sinteza acizilor nucleici
  • Tirozină– reprezintă materialul de pornire pentru neurotransmițători, crescând nivelul dopaminei și noradrenalinei, asigură eliberarea de stres, anxietate și în general ne menține în stare de alertă, este esențial în producerea tiroxinei, hormon ce reglează metabolismul, sănătatea mintală, sănătatea pielii
  • Serina – este importantă pentru sănătatea creierului și al sistemului nervos, implicat în menținerea funcționalității ADN-ului și ARN-ului, în formarea mușchilor sau în menținerea unui sistem imun corespunzător
  • Cisteină – responsabil de dezvoltarea leucocitelor, important în sănătatea inimii dar și recuperare după chirurgie, reduce efectele îmbătrânirii, este utlizată pentru a produce taurină și glutation.

 

 

Ce este glutationul?

Glutation (GSH) este un antioxidant prezent în  plante, animale, ciuperci și unele bacterii, fiind capabil de a preveni deteriorarea componentelor celulare importante cauzate de specii reactive de oxigen (radicalii liberi, peroxizi, peroxizi lipidici, și metale grele). Din punct de vedere chimic este o tripeptidă formată din acid glutamic, cisteină și glicină.Glutationul reduce legăturile disulfurice formate în proteinele citoplasmatice la cisteină, eliberând un electron. În acest proces, glutationul este transformat în forma sa oxidată, glutation-disulfură (GSSG), denumită și L-(–)-glutation. Odată oxidat, glutationul poate fi redus înapoi în prezența glutation-reductazei, folosind NADPH-ul ca donor de electron. Raportul dintre glutationul redus și cel oxidat în celule este adesea folosit pentru măsurarea stresului oxidativ.

Glutationul este un antioxidant endogen (capabil de a fi sintetizat de către organism) neenzimatic ce oprește reacțiile lanț pe care le produc elementele reactive oxidante.

 

  1. Biodisponibilitate si suplimentare?

Biodisponibilitatea sistemică a glutationului consumat pe cale orală este relativ scăzută, deoarece tripeptidele sunt substratul proteazelor (peptidazelor) canalului alimentar și datorită absenței unui transportator specificglutationului la nivelul membranei celulare. Datorită faptului ca suplimentarea orală cu glutationul nu este eficientă, se recomandă furnizarea de materii prime ce pot genera GSH, cum ar fi cisteina sau glicina. În sinergie cu el poate lucra si vitamina C, ca puternic antioxidant, prevenind epuizarea lui. O suplimentare cu gamma-glutamat cisteină crește eficient nivelurile celulare de glutamat.

Glutation scăzut este frecvent observat în pierderea și echilibrul negativ de azot, cum ar fi în HIV / SIDA, sepsis, traume, arsuri, și în antremanente sportive epuizante. Niveluri scăzute sunt, de asemenea, observate în perioadele de foame.

 

  1. Care sunt rolurile glutationului? 
  • Imbunătățește rezistența la insulină - Rezistența la insulină poate duce la apariția diabetului zaharat de tip 2. Un studiu din 2018 indică faptul că persoanele cu rezistență la insulină tind să aibă niveluri mai scăzute de glutation, în special dacă au prezentat complicații, cum ar fi neuropatia sau retinopatia.
  • Reduce manifestările bolii Parkinson Potrivit unor cercetări, există dovezi că un nivel ridicat de glutation poate ajuta la ameliorarea manifestărilor simptomelor bolii Parkinson.Constatările par să sprijine adiministrarea de glutationintravenos, ca o potențială terapie, cu puține dovezi pentru administrarea sa orală.
  • Tratează tulburărilor din spectrul autismului. În 2011, cercetătorii au descoperit că suplimentarea cu glutation pe cale orală/intravenos ar putea reduce unele efecte ale autismului.
  • Îmbunătățește recuperarea după activități sportive intense. După exercițiu organismul se concetrează pe recuperare, scăderea inflamației și curățarea resturilor create în celule. De eliminearea speciilor reactive de oxigen, alături de alți antioxidanți, se ocupa glutationul, Nivelurile crescute de glutation pot să amplifice energia organismului, oferind celulelor de ce au nevoie pentru a funcționa corespunzător dar si pentrue refacere.

 

Glutationul sub formă lipozomală?

Tehnica lipozomală ca formă de transport împiedică degradarea enzimatică și inactivarea imunologică sau chimică, în plus compoziția lipidică a membranelor lipozomale garantează biocompatibilitate și biodisponibilitatea.

Glutationul este un antioxidant foarte puternic pe care organismul îl produce și îl utilizează în fiecare zi. Cercetatorii au asociat niveluri scăzute cu mai multe afecțiuni medicale.Dacăsunteți sub tratament, adresați-văspecialistuluiînainte de aoptapentrusuplimentarea cu glutation.

 

Georgiana Ispas

Nutriție și Dietetică

 

Surse

Amino Acids - structure, advantages, properties, classification (aminoacidsguide.com)

Effects of Oral Glutathione Supplementation on Systemic Oxidative Stress Biomarkers in Human Volunteers (nih.gov)

 Zarka, Martin Hani; Bridge, Wallace John (2017). "Oral administration of γ-glutamylcysteine increases intracellular glutathione levels above homeostasis in a randomised human trial pilot study". Redox Biology. 11: 631–636

Role of Glutathione in Cancer Progression and Chemoresistance (nih.gov)

The relationship between the level of glutathione, impairment of glucose metabolism and complications of diabetes mellitus (nih.gov)

Glutathione Metabolism and Parkinson’s Disease (nih.gov)

A clinical trial of glutathione supplementation in autism spectrum disorders (nih.gov)

Glutathione supplementation suppresses muscle fatigue induced by prolonged exercise via improved aerobic metabolism (nih.gov)

 

Photo by Joe Woods on Unsplash

Imagine de cattalin de la Pixabay